
Mii de oameni, niciunul nu te vede.
„E o formă particulară de gol: să fii înconjurat și totuși invizibil pentru tine însuți."
Singurătatea urbană nu e absența oamenilor, ci absența recunoașterii. Sistemul nervos caută rezonanță — priviri, voci familiare, prezență — și o stradă plină nu îi oferă nimic din toate astea.